Refuz să îmi las timpul

refuzTrăim în vremuri hâde,
Stropite cu otravă,
Urii ţicnite-i râde
Glonţul împins pe ţeavă.
În valuri de obidă
Se scaldă umilinţa
Şi viaţa cea stupidă
Soră-i cu neputinţa.
Dosim pe sub obroace
Fărâme de lumină,
În jug, ca dobitoace,
Bolnavi suntem, de vină.
Cu sforile ne poartă
Dibacii păpuşari,
Noi, proşti, îi spunem soartă,
Iar ei se cred sforari
Până când fir subţire
Cuprinde-ncheietura
Subtil, fără simţire,
Le-nchide şi lor gura.
Sub măşti prea fericite
Plâng suflete amare
Cu vieţile tocmite
Să scapere-n amnare
Plăpândele scântei,
Zvâcniri de simţăminte
Golite de temei,
Pitite în cuvinte,
De vlagă văduvite,
Roase…
Cumplit de istovite,
Stoarse.

Trăim în timpuri calculate…
Când vântul, marea, focul
Atent sunt măsurate
Ori date cu ghiocul.
Iubirea-i vămuită
La graniţe sterile,
Tandreţea drămuită
Pe talere fragile,
Vorbe încinse
Muţeşte ard gâtlejul,
Părerile ucise
Prea des ne dau prilejul
Să ţinem limba ferecată…
În dosul buzelor lipite
Voinţa-i sfărâmată
Între măselele scrâşnite.
Clădim în noi palate
De vise şi dorinţe,
Le poleim pe toate
Cu doruri şi credinţe,
Le netezim cu palma,
Le şlefuim cu gândul…
Ura le ia de-a valma,
Rămâne doar pământul
Spălat de strălucire,
Oglinzile fac riduri
Dar nu de fericire.
Ticsită între rânduri
Zace înţelepciunea,
Fugara osândită
Să-şi vândă goliciunea
Atât de mult râvnită
Pe niscaiva arginţi
Pătaţi în vechi războaie
Cu sânge gros de sfinţi
Şi ale ochilor şuvoaie.
În brazde adânc săpate
Pe chipuri ca de piatră
Secunde-s numărate
De timpul ce nu iartă.
Genunchii înnegriţi
Izbesc pietrele dure,
Spini aspri, ascuţiţi
Sfâşie palme pure.
Spinări încovoiate
De trudă inutilă
Şi frunţile plecate
Pe-ascuns îşi plâng de milă.

Refuz! Supus, în umbră,
Traiul să-l leg cu sila.
Refuz peniţa strâmbă
Şi mintea ca argila
Când pulberea de stele
Se vrea a-mi fi cerneală
Când slove se vor grele
Iubind fără fereală,
Când zări nemărginite
Spre depărtări mă cheamă
Şi aripi mi-au fost sortite
Să zbor fără vreo teamă!

Refuz să îmi las timpul
Să treacă fără mine.
Refuz să las cuvântul
Să clocotească-n mine.

Luminiţa Dobrea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.

%d bloggers like this: